Educația financiară în România - lstinvesting.com

Educația financiară în România

 

     Nu e așa că trăim într-o țară săracă, iar oamenii nu au bani? Suntem săraci, nimeni și nimic nu ne mai poate salva. Asta spune cu indignare un bătrânel care își drămuiește puținii bani din singura sa sursă de venit, din pensie. Înainte îl vedeai prin parc, stând pe o bancă. Acum nu mai stă în parc pentru că e pandemie. Merge mai rar la cumpărături, deci cheltuiește mai puțin ca înainte. Se bucură că economisește. Doar una este ziua din lună în care primește în contul bancar dobânda unei munci de-o viață, adică pensia. Așa îi place să o numească.

     Acum și bătrânelul are un cont bancar. Dar tare greu i-a fost la început, atunci când poștașul i-a adus un plic cu un plastic înăuntru. Iar pentru bătrânel atunci a început schimbarea. Dezamăgirea i-a fost mare când a înțeles că pensia lui consta doar în câteva cifre. Și tot din cifre era și PIN-ul, un cod pe care trebuia să-l țină minte. Cu ce preț toate astea? În goană după profituri uriașe din parteneriate, marile bănci aclamau că totul este în scopul siguranței veniturilor.  Ce siguranță, când bietul bătrânel, ca să nu-l uite, a hotărât să își lipească pe plasticul bancar chiar codul PIN? El nu știa cât de important este acest cod, dar nici cum să utilizeze cardul. Băncile ar fi trebuit să îl învețe, să îi ofere educație. Dar cum adică să îl educe, la vârsta lui? Ei bine, ca el sunt mulți și chiar și mult mai tineri. Ne educăm atât de bine vreo șaisprezece ani, pentru ca apoi să fim forță de muncă pentru încă vreo patruzeci. Cum e posibil ca după o viață întregă de studii, de muncă și de sacrificii să ni se pună în palmă un card și un PIN și să nu fim învățați cum să îl utilizăm? Aceasta e povestea acestui bătrânel care nu a primit vreodată educație financiară. El a muncit întreaga viață, iar acum se bucură de pensie, însă și bucuria aceasta vine mai greu acum.

     Consider că cu cât nivelul de educație financiară al unei țări este mai dezvoltat, cu atât acea țară este mai bogată, mai prosperă, iar nivelul de trai este mai ridicat. Un stat în care educația financiară este foarte dezvoltată este acel stat în care oamenii știu ce să facă cu resursele financiare pe care le au de-a lungul vieții ca să nu ajungă dependenți de o singură sursă de venit la bătrânețe. Acest articol nu este despre cum să utilizăm un card, ci despre educația financiară per ansamblu. La început vă spuneam că bătrânelului îi place să își denumească pensia drept dobânda unei munci de-o viață. Astfel, acest om consideră că dă valoare pensiei sale, singurului său venit după mai mult de patruzeci de ani de muncă. Iar aici apare adevărata problemă referitor la educația financiară.

     Sunt foarte mulți români precum bătrânelul de care v-am povestit anterior. Și sunt de toate vârstele. Ultimile studii în materie de educație financiară elaborate de consultanții companiei multinaționale KPMG evidențiează o statistică îngrijorătoare. Un singur român din cinci înțelege și cunoaște noțiuni de bază în materie de domeniu financiar. Procentual înseamnă doar 21% din populația României, mult sub media de 52% a statelor europene. Acest studiu ne plasează pe ultimul loc în Europa la educație financiară. Dar oare nu există nimic în comun între rezultatul acestui studiu și faptul că majoritatea românilor se consideră săraci? Și chiar suntem săraci, comparativ cu celelalte state europene, luptându-ne la coada clasamentului. De parcă am avea unde retrograda. Iar acest studiu este de actualitate, 2020 fiind un an extrem de bun pentru a face o astfel de statistică, iar asta pentru că acum, cu toții la nivel global, trecem prin aceeași provocare. Și am să consider această pandemie drept provocare pentru că doar din momentele grele se nasc adevăratele valori.

     Un lucru este cert și am să revin asupra lui în încheierea acestui articol. Suntem jos, dar jos de tot și ca nivel al educației financiare, dar și ca economie. Iar aceste două lucruri merg mână în mână. Una fără cealaltă nici nu se poate. Cum nu se poate să existe o educație financiară dezvoltată, iar economia să fie subdezvoltată, la fel nici economia unui stat nu poate să fie dezvoltată atâta timp cât populația acelei țări duce lipsă de educația financiară de bază. Chiar de bază, departe de mine gândul unor termeni economici greoi, metode complexe de calcul a randamentelor financiare sau concepte preluate din teorii ale lui Marx și Keynes. Să fii educat financiar înseamnă să știi ce trebuie să faci atunci când ești încă capabil fizic și psihic, pentru ca la bătrânețe să nu ajungi să te bazezi pe pensie. Desigur, există și cazuri nefericite când unii oameni își pierd prematur abilitatea fizică sau psihică de a mai munci, ajungând apoi să depindă de diferite forme de ajutoare sociale. Atât aceste ajutoate cât și veniturile din sistemul public de pensii sunt foarte mici. Aceste venituri pot asigura doar nevoile de bază ale omului. Atunci pentru ce mai muncim o viață întreagă, dacă atunci când ne pensionăm și avem timp liber nu avem bani să ne bucurăm de lumea aceasta, să călătorim sau să ne îndeplinim dorințe ce au și-o latură materială. Pentru că sincer, aproape orice are o valoare, un preț, iar fără bani acestea rămân dorințe neîndeplinite.

     Actualul sistem de pensii publice urmează să intre în colaps, iar pensia pe care părinții sau bunicii noștri obișnuiesc să o primească nu mai este la fel de sigură. Iar asta se întâmplă mai ales din următoarele motive:

  • dezechilibrul dintre generații – se nasc mai puțini oameni decât sunt cei ce ies la pensie;
  • creșterea speranței de viață – oamenii trăiesc mai mult ca înainte, deci vor trebui să primească pensii mai mult timp;
  • o mare parte a forței de muncă nu se mai află în țară, deci nu plătește contribuțiile aici.

     Ținând cont de aceste aspecte putem să realizăm că pensiile publice fie vor dispărea, fie vor fi din ce în ce mai mici. Iar evenimente neprevăzute pot apărea oricând pe parcursul vieții noastre, precum un accident, o calamitate, o criză economică globală sau sanitară, precum este actuala pandemie. Extrem de multe evenimente pot duce la pierderea capacității noastre de a mai căștiga salariul pe parcusul vieții, iar incertitudinea pensiei accentuează nevoia de a genera și alte surse de venit. În plus, România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat ritm de îmbătrânire a populației și suntem una din țările cu cele mai ridicate fluxuri de emigrație. Lipsa unor economii sau a unor investiții pot duce la consecințe dramatice asupra vieții noastre.

 

     Actuala contribuție pentru asigurări sociale (C.A.S.) este de 25%. Asta înseamnă că 25% din salariul brut pe care îl câștigăm lunar se duce către un fond al statului din care ne așteptăm să primim pensia. Procentul este enorm de mare, iar anterior am prezentat motivele pentru care această pensie devine tot mai nesigură. De ce? Pentru că pensiile sunt plătite de stat, dar nu din cotizațiile noastre personale. Practic cei ce plătesc acum acest C.A.S. asigură pensiile actualilor vârstnici. Ca angajați noi nu contribuim cu 25% din salariul brut pentru pensia pe care o vom avea după vârsta de 65 de ani, ci plătim pensiile actuale. Statul nu face decât să ruleze acești bani, nu îi plătește din buzunarul lui. E îngrijorător faptul că noi plătim acum 25% din salariul brut, iar atunci când ne vom pensiona vor fi tot mai puțini oameni în câmpul muncii care să ne plătească pensiile. Practic, suntem lăsați săraci de două ori. O dată acum când cotizăm pentru ceva ce nu vom mai putea primi. Și încă o data vom fi lasați săraci la bătrânețe. Iar asta din cauza incapacității statului de a gestiona aceste venituri, de a creea locuri de muncă în țară și a ține forța de muncă aici, dar mai ales din cauza dezechilibrului dintre generații care apasă tot mai greu pe umerii României.

     În continuare am decis să vă prezint două situații. În primul caz vă prezint un scenariu în care un angajat are salariul brut de 1.500 EURO/lună, deci câștigă 18.000 EURO/an. Acesta va plăti lunar 25% din salariu către C.A.S., adică 375 EURO pe lună. În tabelul următor putem observa ce înseamnă C.A.S.-ul său plătit 30 de ani.

ANUL                                                 SALARIU             C.A.S. (25% x SALARIU)
1                                                         18.000 EURO       4.500 EURO
2                                                          18.000 EURO         4.500 EURO
3                                                           18.000 EURO         4.500 EURO
4                                                           18.000 EURO         4.500 EURO
5                                                           18.000 EURO         4.500 EURO
6                                                           18.000 EURO         4.500 EURO
7                                                           18.000 EURO         4.500 EURO
8                                                           18.000 EURO         4.500 EURO
9                                                           18.000 EURO         4.500 EURO
10                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
11                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
12                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
13                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
14                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
15                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
16                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
17                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
18                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
19                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
20                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
21                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
22                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
23                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
24                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
25                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
26                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
27                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
28                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
29                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
30                                                         18.000 EURO         4.500 EURO
TOTAL CONTRIBUȚII C.A.S.                                       135.000 EURO

 

     Astfel, putem observa că după 30 de ani de muncă acest angajat a contribuit la C.A.S. cu suma de 135.000 EURO. Am luat în calcul un salariu brut constant de 1.500 EURO/lună, cu toate că, de cele mai multe ori, timp de 30 de ani salariul acesta va crește, deci și contribuțiile vor crește. La un salariu brut de 1.500 EURO/lună angajatul primește net aproximativ 880 EURO/lună, un salariu decent, peste salariul mediu actual. Cu siguranță, după 30 de ani vechime, pensia sa va fi mai mică decât a fost acest salariu. Putem spune că, în general, ne așteptăm ca pensia să fie aproximativ 60% din salariul net pe care angajatul obișnuia să îl aibă. Asta înseamnă că după 30 de ani de muncă ne așteptăm ca acest om să primească o pensie de aproximativ 530 EURO/lună. Asta înseamnă că pensia va fi de aproximativ 2.500 lei/lună. Dar asta matematic. După ultimele studii din domeniu se arată faptul că un angajat care intră acum în câmpul muncii și va cotiza timp de 35 de ani ar putea primi o pensie lunară de 1.630 lei/lună luând în calcul un ultim salariu net de 4.000 lei (aproximativ 830 EURO). Iar asta după ce timp de 30 de ani a cotizat în jur de 135.000 EURO către stat.

     În cel de-al doilea scenariu vă prezint situația în care respectivul om investește într-un portofoliu financiar cu un randament de 10% pe an, adică 0,83% pe lună. Presupunem că investește anual 4.500 EURO (375 EURO în fiecare lună), adică cât este și C.A.S.-ul plătit lunar pentru salariul menționat anterior.

ANUL                                       SUMA DEPUSĂ ANUAL ÎN FONDUL DE INVESTIȚII                              SUMA ACUMULATĂ ÎN FONDUL DE INVESTIȚII
1                                             4.500 EURO                                                                                                  5.125,32 EURO
2                                                4.500 EURO                                                                                                          10.370,98 EURO
3                                                4.500 EURO                                                                                                          16.163,63 EURO
4                                                4.500 EURO                                                                                                          22.560,30 EURO
5                                                4.500 EURO                                                                                                          29.623,99 EURO
6                                                4.500 EURO                                                                                                          37.424,25 EURO
7                                                4.500 EURO                                                                                                          46.037,87 EURO
8                                                4.500 EURO                                                                                                          55.549,69 EURO
9                                                4.500 EURO                                                                                                          66.053,34 EURO
10                                              4.500 EURO                                                                                                          77.652,26 EURO
11                                              4.500 EURO                                                                                                          90.460,66 EURO
12                                              4.500 EURO                                                                                                          104.604,65 EURO
13                                              4.500 EURO                                                                                                          120.223,51 EURO
14                                              4.500 EURO                                                                                                          137.471,02 EURO
15                                              4.500 EURO                                                                                                          156.517,02 EURO
16                                              4.500 EURO                                                                                                          177.549,03 EURO
17                                              4.500 EURO                                                                                                          200.774,16 EURO
18                                              4.500 EURO                                                                                                          226.421,08 EURO
19                                              4.500 EURO                                                                                                          254.742,34 EURO
20                                              4.500 EURO                                                                                                          286.016,79 EURO
21                                              4.500 EURO                                                                                                          320.552,38 EURO
22                                              4.500 EURO                                                                                                          358.689,17 EURO
23                                              4.500 EURO                                                                                                          400.802,67 EURO
24                                              4.500 EURO                                                                                                          447.307,55 EURO
25                                              4.500 EURO                                                                                                          498.661,72 EURO
26                                              4.500 EURO                                                                                                          555.370,85 EURO
27                                              4.500 EURO                                                                                                          617.993,31 EURO
28                                              4.500 EURO                                                                                                          687.145,72 EURO
29                                              4.500 EURO                                                                                                          763.509,00 EURO
30                                              4.500 EURO                                                                                                          847.460,05 EURO
TOTAL DUPĂ 30 ANI        135.000 EURO                                                                                             847.460,05 EURO

 

     Astfel, din acest tabel se poate observa că, investind lunar 375 EURO într-un portofoliu cu un randament anual de 10%, respectiv 0,83% pe lună, acest om va reuși ca după 30 de ani, adică în a 361-a lună, să acumuleze suma de 847.460,05 EURO. Magia investițiilor pe termen lung constă în puterea capitalizării lunare a dobânzii. Cei 375 de EURO  investiți lunar au lucrat pentru el și dobânda lunară rezultată din randamentul de 0,83% a fost capitalizată, practic reinvestită în fond. După 30 de ani de așteptare acest om are acum în contul său suma de 847.460,05 EURO. Ajuns la vârsta pensionării acest om nu va retrage toți banii din cont, ci doar dobânda de 10% rezultată anual. Acest lucru înseamnă că va retrage 84.746 EURO anual, ce înseamnă că îi vor reveni 7.062 EURO în fiecare lună.

     Fiind pensionar acum, cu această sumă își poate îndeplini dorințele. S-a pensionat la 65 de ani și a fost toată viața optimist. Așadar crede și simte că va trăi 100 de ani, deci ar mai avea de trait încă 35 de ani de viață. Cum? Dacă nu ar fi investit în fond în ultimii 30 de ani și s-ar fi bazat doar pe pensie, în următorii 35 de ani el ar trăi doar cu 530 EURO/lună, venit din pensie. Dar pentru că acum 30 de ani a început să investească câte 375 EURO lunar, el are acum o sumă de 847.460,05 EURO în fondul său de investiții. Pe lângă pensie el va avea această sumă de bani acumulată. Iar asta fără să trebuiască de-a lungul vieții să renunțe la locul său de muncă. În plus, el hotărăște să nu retragă această sumă, ci doar dobânda aferentă ei anual, cei 84.746 EURO, adică 10% din fond.

     Acest tip de investiție poate fi făcut de oricine, cu ajutorul diferitor brokeri. Indiferent de vârstă sau oricare alte criterii putem plasa bani într-un fond de investiții cu randament garantat. Chiar și în situația în care ne mai despart doar câțiva ani de pragul pensionării, nu este deloc târziu să începem să investim. Desigur, calculele efectuate în tabelul de mai sus vor fi adaptate la perioada de timp și suma investită pentru fiecare caz. Cert este că poți începe să investești la orice vârstă. O opțiune recomandată este investiția în ETF-uri. ETF este abrevierea de la Exchange Traded Funds, ele fiind asemănătoare fondurilor clasice de investiții.

     Personal, consider că prin educația financiară precară, România și românii nu au de câștigat. Cred că nu e degeaba faptul că accesul la informație și la educația financiară este atât de limitat la noi. Nu e restricționat, dar limitat enorm. Iar asta vine pe fondul unei mentalități preluată din urmă, în care se spunea că meseria e brățară de aur. Este, dar nu cumva ne strânge? Nu cumva brățara ne e acum cătușă, în clipe în care rămânem fără joburi și totul se surpă în jurul nostru? Totuși există și la noi companii de consultanță menite să ne îndrume spre educație financiară. E timpul să acționăm și să ne educăm financiar.

     Iar dacă veți spune că nu este drept să comparăm procentul de 21% al ratei de educație financiară din România cu media europeană, în condițiile în care în acele 52% de procente includem state precum Germania, Marea Britanie, Olanda, Austria, dar mai ales țările nordice, atunci am să enumăr câteva țări cu care ne-am putea compara în multe privințe, dar nu al educației financiare: Cehia (58%), Ungaria (54%), Slovacia (48%), Polonia (42%), dar și Bulgaria (35%). Companiile de consultanță elaborează astfel de studii privind nivelul educației financiare, iar în ultimii trei ani mass media din România a făcut publice aceste studii. Nu e nimic secret, cu toții ar trebui deja să ne cunoaștem nivelul de educație financiară. Consider că semnalul de alarmă a fost tras încă din 2018. Însă, vedeți dragi cititori cum este firea umană, dar mai ales atunci când intervin și factorii politici? În 2018, în loc să luăm în calcul lipsa educației financiare din România, mass media lăuda creșterea economică a țării noastre. Da, era o creștere spectaculoasă, procentual mult peste țări precum Suedia sau chiar Germania. Creștea economia noastră, eram pe locul trei în Europa în anul 2018, iar 2019 ne aducea un frumos loc doi. Creștea economia, însă creștea sub ochii noștri precum o buruiană. Pentru că lipsa educației financiare își spunea cuvântul, iar această creștere era bazată pe consum, în loc să fie bazată pe investiții, dezvoltare sau locuri de muncă. Poate fi ceva mai nociv din punct de vedere economic decât o creștere bazată pe consum? Sincer, nu cred.

     Anul 2020 a adus cu el o teribilă pandemie, manifestată la nivel global. Am spus că este precum o provocare, însă aici mă rezum strict la nivel economic. Din punct de vedere medical este o tragedie, iar ceea ce se întâmplă peste tot a dus la lockdown-uri și măsuri ce pun la pământ companii mici, medii, dar și coloși globali. Din punct de vedere economic este o încercare grea, o provocare fără precedent, iar după pandemie economiile vor arăta diferit. Ce vreau să subliniez este faptul că, în acest context al pandemiei, educația financiară își spune cuvântul mai mult ca oricând. Imaginați-vă că cineva ce duce lipsă de educație financiară și se bazează pe o singură sursă de venit precum salariul, ar rămâne fără locul de muncă acum, în astfel de momente. Imaginați-vă că aceeași persoană nu doar că nu a știut vreodată să investească bani și să aibe o sursă de venit pasiv, dar, mai mult de atât, nici nu a economisit vreodată. Pentru o astfel de persoană acest scenariu e critic, iar beneficiile pe care statul i le poate oferi pe timp de pandemie sunt minime și limitate. Pentru că nici statul, nici acea persoană nu s-au gândit vreodată la un astfel de scenariu, deci nu au economisit. Cât despre investiții, consider că și dacă ar fi primit gratuit educație financiară acea persoană ar fi refuzat. Ce să mai investească când obișnuia să cheltuie tot în acest El Dorado românesc? Iar economia creștea, însă în spatele procentelor se ascundea o creștere dăunătoare. Suntem la începutul unei mari crize economice globale, iar România e atât de slab pregătită financiar.

     Consider că cu cât avem un nivel de educație financiară mai ridicat, cu atât vom lua decizii financiare mai bune pentru noi, familiile noastre și viitorul nostru. Iar la nivel colectiv, cu cât o parte cât mai mare din societate este mai bine educată financiar, cu atât va lua decizii mai înțelepte, iar societatea, economia și țara per ansamblu se vor dezvolta mai sănătos, frumos și puternic. Începe să îți organizezi bugetul, să îți planifici cheltuielile în avans, economiile, dar mai ales investițiile ce-ți vor aduce noi surse de venit. Există aplicații gratuite care te pot ajuta să îți planifici bugetul, adică veniturile și cheltuielile, iar unele îți vor fi de folos ca să-ti calculezi economiile. Recomandarea noastră este să începi să economisești minimum 10% lunar din venit. Desigur, cu cât venitul este mai mare, cu atât procentul economiilor poate crește chiar și până peste 25% din venit. Economisește un timp, iar apoi investește. Investește în produse financiare cu randament sigur și poți începe să investești și în tine, în educația ta. Indiferent de vârstă tu poți oricând să te dezvolți ca om. Poți învața lucruri noi, îți poți dezvolta abilitățile cu scopul de a te readapta și reprofila, iar ulterior să începi să căștigi mai bine. Învață despre produsele financiare, ce este bursa, ce este piața valutară și cum te poate ajuta să crești ca om, ca investitor sau ca și trader. Îți stăm la dispoziție cu cursuri gratuite, cu mentoring și consultanță și avem pentru tine pachete dedicate ce îți vor schimba perspectiva asupra banilor.

     Diferența dintre bogați și săraci nu o face întotdeauna bagajul financiar, ci, de cele mai multe ori, bagajul de cunoștiințe și de competențe. Totodată, începe să îți creezi un fond de urgență din banii economisiți. Alocă un sfert din economiile lunare acestui fond de urgență. Cred cu tărie că abia atunci când fondul de urgență reprezintă suma a cel puțin șase salarii putem să fim liniștiți în cazul în care rămânem fără loc de muncă sau avem parte de alte evenimente neprevăzute. Ideal ar fi ca acest fond de urgență să însumeze douăsprezece sau chiar douăzeci și patru de salarii, adică un an sau doi să nu avem grija satisfacerii nevoilor curente.

     Spuneam mai devreme că suntem jos, atât de jos încât nici nu avem unde să mai cădem. Atunci de ce ne temem? Este ca și cum am fi cu picioarele pe pământ și ne-am teme să sărim pentru că am putea cădea la loc. Dar am cădea fix în locul de unde am sărit. Dragi cititori, e timpul să sărim. Altfel vom rămâne la fel de nemulțumiți de economia țării noastre și vom continua să ne plângem de cât de săraci suntem.  Înainte de toate sărăcia este în noi toți, privându-ne de educație financiară. Schimbarea va veni din noi, din fiecare individ. Educă-te și doar așa poți să schimbi țara. Educă-te financiar. Nu am auzit pe nimeni să se plângă că România e săracă în istorie ori forme geografice. Ci doar financiar. Începe acum. Începe cu tine, drag cititor.


 

     Pentru mai multe oportunități de investiții, analize, consultanță, mentoring și suport accesează comunitatea noastră: Apasă aici!

 

 

     Dacă îți place acest articol nu ezita să îl distribui. Mai jos ai câteva metode. Îți mulțumim.